Ținta acuzațiilor de ”trădare” la ultimele alegeri locale, când a ales să candideze împotriva lui Dorel Coica, reducându-i astfel semnificativ șansele de obține un nou mandat la conducerea Primăriei Satu Mare (a obținut cam 4.000 de voturi, la care, dacă se adaugă voturile ”furate” de ”iepurașii” plătiți de grofi cu funcții sau doar promisiuni, acum ar arăta cu totul altfel administrația publică locală n.r.) fostul președinte al Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, oferă explicații pe Facebook, pe fondul recentului scandal cu demisia deputatului Octavian Petric din PSD și înscrierea în grupul parlamentar Pro România condus de fostul premier Victor Ponta.

El face, totodată, o previziune optimistă cu privire la șansele de schimbare la alegerile locale din 2020, în contextul negocierilor cu privire la lansarea unui candidat comun al ”românilor” din Satu Mare pentu conducerea Primăriei Satu Mare. Cu rezervele de rigoare, publicăm integral luarea de poziție a lui Adrian Ștef:

"Poate că am ajuns și eu în ceasul în care trebuie să ofer o explicație pentru alegerile locale din 2016, atunci când am fost acuzat - pur și simplu - că am stricat niște jocuri. Fraza trebuie continuată într-adevăr, cu ideea că da, am stricat niște jocuri pur personale și iată că, evenimentele recente nu fac altceva decât să confirme justețea poziției mele de atunci. 

Dar hai, să recapitulăm un pic: marele candidat al PSD, la picioarele căruia ar fi trebuit să lepăd scorul ALDE și aici mă refer la domnul Dorel Coica, s-a dovedit a fi pur și simplu un oportunist mărunt, care într-un moment destul de greu pentru partidul care l-a ținut la sân, a reacționat tipic: a anunțat că va încerca să smulgă din PSD cât mai mult, și să-și reseteze convingerile politice atât de sinuoase, înființând și la Satu Mare partidul lui Victor Ponta. Și atunci mă întreb? Cine, ce a stricat și pentru cine?

Ca într-un scenariu de film prost, îl urmează acum, deputatul Octavian Petric, un alt personaj care încerca să mă lămurească să-l las pe Coica, singur candidat la Primărie. Dânsul se tot izbește de cuvântul ”trădător”, deși se află în trista situație în care, trădarea lui, nu încurcă și nu folosește nimănui. Și după cum o să se vadă în scurt timp, nici măcar dumnealui! 

Dar totul răul spre bine! Măcar la următoarele alegeri se va vedea exact care este potențialul electoral real al acestor personaje, acum când nu mai au în spate un partid, care oricum făcea voturi!

Un lucru cred însă, că devine tot mai clar: asumarea politică a unor acțiuni este de natură să confere credibilitate unor oameni, pentru care sunt mai importante convingerile decât conjuncturile, și dacă totuși am stricat niște jocuri - iluzorii din fericire - în 2016, se va vedea limpede că în 2020, vom putea amorsa un alt dialog politic, bazat (măcar) pe consecvență. 

Și totuși, de ce nu a mirat pe nimeni ”abdicarea” celor doi? Era chiar atât de notorie versatilitatea acestora"?